Porțile Târgoviștei


Fostul Scaun domnesc medieval Târgovişte a fost cel mai important centru politic, iar ca orice urbe medievalǎ se apǎra şi prin porțile sale dispuse în cele patru puncte cardinale, porți prin care însǎ aveau acces şi bogatele chervane.
Porțile istorice ale Târgoviştei au fost patru, trei dintre ele erau duble, având și menire militară, de apărare a cetății, iar cea de-a patra era simplǎ, fiind mai mult un element decorativ într-o extremitate a Curții voievozilor iubitori de „evadǎri” spre bijuteria monasticǎ a lui Radu cel Mare şi spre unduirile limpezi, pe atunci, ale Ialomiței prin crânguri. 
Poarta Buzǎului, ridicatǎ pe marele drum al Brǎilei. Astǎzi este refǎcutǎ şi strǎjuieşte capǎtul de miazǎnoapte al Cǎii Bucureştiului, oferind târgovişteanului, dar şi strǎinului în drumeție, o perspectivǎ romanticǎ. La data construcției pe aici trecea drumul mare comercial şi strategic spre Brǎila, primul oraş important spre portul dunǎrean fiind Buzǎul. 
Poarta Bucureştiului, la sud, construitǎ în segmentul de val, dispǎrut de multǎ vreme, desfǎşurat între strada Col. Dumitru Bǎltǎrețu şi bulevardul Ion C. Brǎtianu, artere de circulație tǎiate abia de un veac în topografia urbei. 
Poarta Câmpulungului/Dolgopolului (sau Argeşului), spre nord-vest, locul sǎu fiind în actuala intersecție a strǎzii Lt. Pârvan Popescu cu Calea Câmpulung. A fost construitǎ dupǎ modelul Porții Vânǎtorilor Domneşti, dar de proporții mai mari, iar în vremea domniei lui Constantin Brâncoveanu a fost reîntǎritǎ şi supraînǎlțatǎ. 
Poarta Vânǎtorilor Domneşti (Dealului), pǎstratǎ, „în original”, pe strada Ioan Alexandru Brǎtescu-Voineşti, ziditǎ lîngă Curtea voievodală şi care, în veacurile de demult, îngǎduia, spre vest, refugiul spre Mǎnǎstirea de la Dealu. Poarta încântǎ şi astǎzi prin eleganta arcuire a bolții sale interioare înaltǎ de 3 metri şi cu o deschidere de 5 metri, şi prin „ruinurile” turnului de veghe. 
Aceste patru porți făceau parte dintr-un sistem de fortificație complex realizat de către domnitorul Matei Basarab în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Ele nu aveau doar rol de acces şi ieşire din oraş, ci și rol de turn de pază.  

Să ne cunoaștem istoria și să o respectăm!

Alte sugestii

La mulți ani Muzeului Poliției Române!
Ienăchiță Văcărescu
Strada Doctor Benone Georgescu
Festivalul BABEL
Pietre tombale vechi de aproximativ 370 de ani la Biserica Târgului