Geneză

Condiţiile favorabile de habitat din bazinul mijlociu al Ialomiţei au determinat popularea timpurie a zonei. Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul oraşului sau descoperirile întâmplătoare, în urma unor diverse activităţi edilitar gospodăreşti,
au dovedit faptul că această regiune era locuită încă din timpul epocii neolitice. Fragmentele ceramice neolitice, descoperite la Curtea Domnească, indică apariţia primilor locuitori în zonă încă de la începutul mileniului III î. Hr.

Atât în Curtea Domnească, dar şi în alte puncte (spre exemplu în Cartierul Priseaca), apar
urmele unor aşezări din epoca bronzului (cultura Tei), indicând o puternică concentrare de populaţie în mileniul II î. Hr. Civilizaţia geto-dacă este prezentă prin descoperiri monetare: două exemplare emise în timpul lui Filip al II-lea al Macedoniei (359-336)
– în cartierul micro XII, o monedă thasiană – la Curtea Domnească, monede republicane romane descoperite izolat sau în tezaur – Biserica Albă.

Săpăturile arheologice au scos la iveală, în zona cartierului Suseni, în partea de nord a localităţii, urmele unor aşezări datând din secolele III-IV d.Hr., ce aparţin populaţiei dacilor liberi care se aflau însă în circuitul economic al lumii romane. În aceeaşi zonă, în anii următori s-au scos la lumină noi urme materiale care atestă o locuire (sec. X-XI) aparţinând culturii Dridu.

Civilizaţiei vechi româneşti îi corespund aşezarea din cartierul Suseni (Şcoala Generală nr. 4) şi monedele emise de Ioan Tzimisckes (969-976), descoperite izolat. Se poate spune deci că, în secolul X, locuitorii acestor ţinuturi întreţineau legături comerciale cu sudul Dunării (prezenţa aici a monedelor şi a aşezării amintite coincide, nu întâmplător, cu perioada când imperiul bizantin îşi instalează din nou graniţa pe Dunăre, în prima fază şi pe malul nordic, unde instalează garnizoane).

În condiţiile create la sfârşitul secolului X şi începutul celui următor, se observă revitalizarea economică a aşezării, credem că în strânsă legătură cu aceste noi condiţii de viaţă economică ar trebui căutate şi începuturile aşezării feudale permanente din cuprinsul Târgoviştei.