Administrația Financiară din Târgoviște – fosta Bancă Națională
Clădirea este o construcție interbelică în stil neo-românesc, cu ușoare influențe art-nouveau la fațadă, fiind construită după planurile arhitectului Statie Ciortan (1876-1940). Având în vedere că foarte puțini cunosc cine a fost arhitectul Statie Ciortan, se cuvine să facem o scurtă radiografiere a activității acestuia. Statie Ciortan s-a născut în 1876 în comuna Roșiuța, județul Mehedinți și a absolvit în 1904 Școala de Arhitectură din București, unde i-a avut ca profesori de arhitectură pe Ion Mincu și Ermil Pangratti (1864-1931), cărora le datorează înclinația spre stilul neoromânesc. A fost arhitect șef și director al direcției tehnice din cadrul Ministerului de Finanțe, activitatea sa fiind completată cu cea de profesor la Școala Superioară de Arhitectură din București, între anii 1929-1932 a condus Societatea Arhitecților din România, iar în 1932 a fost numit decan al Corpului Arhitecților Români (până la 15 noiembrie 1940).
În calitatea sa de director al departamentului tehnic din cadrul Ministerului de Finanţe, arhitectul Statie Ciortan a proiectat multe sedii de percepţii fiscale atât în Bucureşti cât și în țară. Printre clădirile proiectate se numără Administrația Financiară din Ploiești, actualul Tribunal din Ploiești și Judecătoria Ploiești, clădirea Primăriei Municipiului Pitești, fosta Vamă a Poștei din București, Tipografia Imprimeriile Statului care a găzduit sediul Monitorului Oficial iar în prezent Arhivele Naționale ale României, fostul conac Jean Luca Niculescu din Balotești, fosta casă de odihnă a Ministerului Finanțelor din Predeal, sediile Administrațiilor Financiare din Buzău și Câmpulung, Imobilul Vămii din Botoșani, vila Mariana din Sinaia, precum și numeroase locuințe din București.
Revenind la impunătoarea clădire situată pe strada I. C. Vissarion din Târgoviște, mai trebuie adăugat că în 1913 noul edificiu a fost menționat în planurile orașului redactat de Ștefan Septville, servind drept sediu pentru Administrația Financiară a orașului foarte mult timp, iar până în anul 1992, la parterul imobilului a funcționat Banca Națională Agenția Dâmbovița.
Autor articol: Cornel Mărculescu
