Turnul Chindia
CURTEA DOMNEASCĂ TÂRGOVIŞTE
Telefon
Website
Despre
A jucat rolul de donjon al curții domnești, reprezentând totodată și un element defensiv puternic. Turnul Chindia îndeplinea și funcția de punct de observație și de pază a curții și orașului.
Era prevăzut cu goluri de tragere, iar la primul nivel exista o ușă de acces cu legătură spre palatul domnesc. În sec. XVI-XVII a jucat și rol de închisoare. Conform cercetărilor arheologice, a fost ridicat în prima jumătate a sec. al XV-lea, probabil în vremea domniei lui Vlad Dracul.
Un alt posibil ctitor al turnului ar fi fost celebrul Vlad Țepeș- Dracula. Cercetările de arhitectură asupra au dovedit că această construcție s-a ridicat peste pridvorul paraclisului din vremea lui Mircea cel Bătrân. „Realizat peste pridvorul bisericii-paraclis, rezultat din încastrarea a două arce semicilindrice în fațada de vest a bisericii și încheiate cu un al treilea, paralel cu această fațadă, era alcătuit inițial din trei nivele. Peste bolta semicilindrică a încăperii de la parter, dispusă longitudinal față de axul bisericii, se afla primul etaj, o încăpere ale cărei ziduri erau străpunse de cele patru metereze înalte de cca 1,50 m și o ușă exterioară orientată spre sud-est, prin care se făcea legătura de la nivelul terenului prin intermediul unei scări mobile, neexistând o legătură directă interioară între parter și etaj. Ultima încăpere, redusă ca înălțime, având cinci metereze mai scunde, constituia foișorul de strajă și, eventual, de apărare. La scurt timp după ridicarea acestei prime construcții a turnului, se pare în scopul de a realiza o consolidare în vederea înălțării sale, spațiul dintre cele trei arcade ale pridvorului a fost zidit.”
Turnul Chindia nu mai păstrează azi elementele sale originare, fiind refăcut în stil neogotic la mijlocul sec. al XIX-lea în vremea domniilor lui Gheorghe Bibescu și Dimitrie Știrbei.
Singurul martor al înfățisării turnului înaintea refacerilor arhitecților vienezi rămâne până azi un desen din anul 1840, realizat de cunoscutul grafician francez Michel Bouquet.