Drumuri de negoț

Oraşul Târgovişte, centru economic şi comercial, era situat pe unul din marile drumuri comerciale care lega centrul Europei cu porturile de la Dunǎrea de Jos şi Marea Neagrǎ. La începutul secolului al XV-lea, negustorii foloseau douǎ cǎi de comunicație importante pentru desfacerea mǎrfurilor. 

Existente din vechime, una pe valea Dâmboviței şi alta pe cea a Ialomiței, cele douǎ cǎi principale de comunicație aveau fiecare câte douǎ drumuri paralele: Drumul cel Mare şi Drumul Mocanilor (al Oii). Acestea se intersectau la Târgovişte, de unde se ramificau spre porturile Dunǎrii. 

O cale urma pe valea Ialomiței spre vǎrsare, trecând vadul la Târgovişte spre Brǎila prin Târgşor şi Buzǎu. Cea de a doua cale urma râul Dâmbovița prin Bucureşti spre Giurgiu, Zimnicea, Turnu. 

 Odatǎ cu dezvoltarea economicǎ şi politicǎ a oraşului şi județului apar noi drumuri speciale ca „drumul sǎrii de la Ocnița” sau „Ocna Micǎ de lângǎ Târgovişte” prin Adânca- Bucşani spre Bucureşti şi Dunǎre. 

În epoca medievalǎ, pe aceste drumuri de negoț s-au perindat caravanele braşovenilor cu diverse mǎrfuri (meşteşugǎreşti, mirodenii, vinuri) pe drumul Branului prin Târgovişte spre Brǎila, iar de aici spre Orient. Şi tot pe aceste drumuri, se transportau mǎrfuri autohtone (animale, miere, cearǎ, brânzeturi, peşte, blǎnuri) spre Transilvania şi Orient. 

Drumurile de negoț au fost pentru Târgovişte o sursă de venituri şi prosperitate, au contribuit la dezvoltarea aşezǎrii şi la ridicarea de la rangul de târg la cel de oraş.