Instituţii Publice

Conform Capitolului 6 din Legea administraţiei publice locale Nr. 215 din 23 aprilie 2001 privind organizarea şi funcționarea consiliilor județene, Consiliul Județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul Judeţean este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Numărul membrilor fiecărui Consiliu Județean se stabilește de prefect, în funcție de populația județului, raportată de Institutul Național de Statistică și Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile.

Instituţia Prefectului este o instituţie publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi buget propriu organizată în scopul exercitării prerogativelor prefectului. Prefectul este reprezentatul Guvernului pe plan local. Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, la propunerea ministrului internelor şi reformei administrative. Prefectul este garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local. Miniştrii şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele dintre atribuţiile lor de conducere şi control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine. Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

Reședință domnească și capitală între 1396 și 1714, Târgoviștea a deținut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar și cultural-artistic al Țării Românești. Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul și în împrejurimile orașului au dovedit că această regiune era locuită încă din neolitic. În Muzeul de Arheologie se găsesc vestigii ale culturilor din aceste vremuri, precum și din perioada bronzului și din epoca fierului. Bine ilustrate în muzeu sunt podoabe, unelte și monede geto-dacice, din vremea regilor Burebista și Decebal, precum și din epoca bizantină. Curtea Domnească Prima mențiune a orașului datează din 1396, iar primul act oficial din 1406 și aparține lui Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românesti, ce a opus trei decenii de rezistență în fața Imperiului Otoman, cu victorii răsunătoare. Din 1424 se păstrează prima reglementare comercială făcută de domnitorul Dan al II-lea, ce stabilește relațiile vamale ale târgoveților locali cu alți negustori. Vlad Țepeș urcă pe tron în 1456 și se înscrie în istorie cu victoria din 1462 împotriva sultanului Mehmet al II-lea, cuceritorul Constantinopolelui. Voievodul Radu cel Mare reclădește, începând cu 1499, biserica "Sf. Nicolae din Deal", cunoscută azi ca Mănăstirea Dealu. Mihai Viteazul a reușit în 1600, pentru prima oara, unirea celor trei principate românești și era recunoscut în întreaga Europă ca un apărător al creștinătății. Matei Basarab (1632-1654) a fost un mare sprijinitor al culturii. El a întărit fortificațiile orașului, a reparat vechi biserici și a construit multe altele noi. Turnul Chindiei După Constantin Brâncoveanu, care a asigurat timp de un sfert de veac stabilitatea țării, a urmat un secol al domnilor fanarioți. Vechea cetate de scaun este cu adevărat părăsită. Răscoala lui Tudor Vladimirescu, din 1821, după ce strălucește la București, restabilind domniile pământene pe scaunul țării, se sfârșește trist la Târgoviște. Tudor și mulți dintre soldații săi sunt masacrați de eteriști pe locul din fața Mitropoliei, unde s-a ridicat o cruce de piatră, în amintirea lor. Târgoviștenii au participat activ la Revoluția Română din 1848 și au susținut toate actele politice ale unioniștilor. Modernizarea societății românești la sfârșitul secolului al XIX-lea a însemnat un mare avans economic, ilustrat prin iluminarea orașului în 1863, inaugurarea cursei de diligențe și apoi de cale ferată București-Târgoviște, înființarea primei întreprinderi industriale - Arsenalul armatei și construirea rafinăriilor de petrol. Târgoviștea și-a plătit tributul de sânge în toate marile bătălii ale națiunii: Războiul de Independență din 1877-1878, Primul și Al Doilea Război Mondial. Jumătate de secol de dictatură comunistă a provocat constrângeri în viața politică, socială și culturală. Dupa 22 decembrie 1989, o nouă constituție a țării a repus viața politică pe un curs democratic.